Abateri secundare ale deficienței vizuale

Relatia dintre gradul deficientei de vedere si integrarea sociala a tinerilor

Curs Deficiente de Vedere. | PDF

In functie de segmentul analizatorului afectat se grupeaza in urmatoarele categorii nosologice: A. Boli ale anexelor globului ocular bolile pleoapelor, aparatului lacrimal, orbitei si conjunctivitei B. Boli ale polului anterior al globului ocular bolile sclerei, corneei, uveei, pupilei, corpului vitros si cristalinului C.

Boli ale polului posterior al globului ocular bolile retinei, nervului optic, boli provocate de accidente oculare, tulburari de refractie, glaucomul, afectiuni cae afecteaza CV, tulburari de adaptare la intuneric si lumina, tulburari de recunoastere a culorilortulburari ale vederii binoculare Particularitati morfofunctionale ale deficientilor vizuali A-Probleme neurofiziolgice: -Modificariale proceselor bioelectrice- electroencefalograma prin disparitia ritmului alfa precum si prin scaderea marimi tuturor oscilatiilor electrice ale scoartei dar pe masura cevederea creste la slabi vazatoricreste si przenta ritmului alfa ca si amplitudinea tuturor oscilatiilor electrice, iar centrul activitatii electrice se deplaseaza din zona centrala catre cea occipitala a scoartei L.

Deci la deficientii vizuali, in functie de gradul deficientei, focarul activitatii electrice din occipital abateri secundare ale deficienței vizuale deplaseaza spre centrul perceptiei tactil-kinestezice. Oleron ,dificultati de echilibru, miscari retinute sovaitoare, ritm, de coordonare.

Mersul este rigid mersul de barzacerceteaza solul, bratele nu se misca simetric. Nu sunt antrenate toate grupurile musculare, dificultati de reprezentare a propriului corp. C-Dificultatile perceptiei la ambliopi Acestea apar in toate fazele actului perceptiv.

Recommended

Apare pericolul perceperii mai usor doar a elementelor neesentiale, explorarea vizuala se desfasoara redundant, lent, haotic, parcurge diferite trasee la intamplare, revine asupra lor, pierde din vedere aspectele esentiale; -Perceptia vizuala este lipsita de caracterul instantaneu, de automatizare; -Identificarea unui obiect imlica raportarea acestuia la oanumita clasa de obiecte- aici intervine educatorul; -Copilul ambliop trebuie sa faca apel la un efort suplimentar de concentrare, de mobilizare a experietei optice anterioare, dar se poate intalni si o tendinta de a ghici obiectul perceptiei rolul educatorului de a echilibra cele doua tendinte D-Caracteristici perceptuale la nevazatori -Infomatia principala se obtine prin celelalte modalitati senzoriale si in special prin complexul functional tactil-kinestezic si pe cale auditiva.

Rezltate foarte bune se obtin in domeniul diferentierii tactile, dar nu prin tactul pasiv ci prin palpare aciva.

obținerea drepturilor de viziune deteriorarea vederii la distanță

Observarea pe cale tactil-kinestezica, explorarea unui obiect are o desfasurare discontinua, prin detasari, salturi reveniri miscari repetate de inaintare in cunoasterea unor parti a obiectului si miscari inverse, de revenire V.

Tot astfel se realizeaza, pe baza exercitiului,diferentierile audditive. Dintr-un ansamblu de sunete nevazatorul selecteaza sunetele importante pentru el ca semnale. Reprezentarile Dificultatile perceptiei se rasfrang asupra reprezentarilor.

Sunteți pe pagina 1din 35 Căutați în document Asistenta psihopedagogica a persoanelor cu deficiente de vedere Tiflologie I. Introducere n specificul disciplinei Tiflologia, ca ramura a psihopedagogiei speciale, face parte, alaturi de celelalte ramuri si discipline psihopedagogice din sistemul stiintelor pedagogice. Obiectul de cercetare al psihopedagogiei speciale l constitue deci persoana cu deficienta. Prin deficienta se ntelege tulburarea relatiilor normale ale individului cu mediul nconjurator, mai ales cu cel social, intervenita pe baza unei leziuni organice sau neurologice. Evolutia diferentiata a psihopedagogiei, care a fost amintita se refera si la tiflologie, n sensul ca preocuparile initial pedagogice s au specializat treptat, cuprinz!

Reprezezentarile sunt copii active ale realitatii, constituirea lor, ca si actualizarea lor este functie de modul de utilizare a datelor perceptiei in actvitati: cititul, scrisul identificarea obiectelor, orientarea in spatiu, jocuri, lucru in atelier,etc.

La ambliopi R. Nevazatorii percep spatiul intr-un mod propriu.

Daca nu ar avea reprezentari spatiale nu s-ar putea orienta in spatii, orbirea nu impiedica o reprezentare adecvata a universului P. Reprezentarile la n. In situatia cecitatilor tardive o mare parte din reprezentari se sterg, iar altele se pastreaza.

efectul tensiunii arteriale asupra vederii de ce se agravează acuitatea vizuală

Este importanta identificarea reprezentarilor copiilor, pentru a putea fi corectate cele gresite si completate cele lacunare. Dezvoltarea gandirii si limbajului Deficienta vizuala nu afecteaza gandirea.

Intarzierea vizuala poate sa aiba originea in prima perioada a deficientului vizual, perioada inteligentei senzoriomotrice.

Lipsa vederii impune alte scheme de actiune, decat cele care implica vederea dar acest lucru se realizeaza numai prin exercitii bine alese.

opțiuni de testare a vederii deteriorarea vederii interne

Tulburararea senzoriala proprie orbilor din nastere impiedicand de la bun inceput adaptarea schemelor senzoriomotrice si intarziind coordonarea lor generala, "coordonarile verbale nu sunt suficiente pentru a compensa aceasta intarziere si este necesara o educatie mai indelungata a actiunii pentru a se ajunge la constituirea operatiilor comparabile cu acelea ale copilului normal". Piaget Dezvoltarea memoriei Considerarea memoriei orbilor si ambliopilor ca fiind mai buna decat a cea a persoanelor cu vedere, nu-si gaseste spijin in datele experimentale.

Orbii congenitali memoreaza, recunosc si reproduc date de analizatorul auditiv, cutanat, motor, gustativ, olfactiv, iar cei cu cecitate survenita si ambliopii recurg si la reprezentarile vizuale. Memoria intuitiva a deficientilor vizuali se bazeaza pe alte modalitati senzoriale: tactil, auditiv sau in cazul resturilor de vedere se bazeaza si pe reprezentari.

Cel mai raspandit tip de memorie este tipul mixt tactil-auditiv.

Încărcat de

Lipsa experientei concret senzoriale determina predominarea memorarii materialului verbal abateri secundare ale deficienței vizuale reproducrea sub forma verbala. Vazatorii percep in mod repetat si spontan obiectele, orbii nu au acest avantaj, cunoasterea concret senzoriala se realizeaza in mi mica masura in mod spontan fiind necesare eforturi suplimentare. Orbii sunt ingraditi nu numai in posibilitatea perceperii repetate ci si in privinta materialelor intuitive. Acest fapt nu determina neaparat consecinete negative, orbii acordand o deosebita importanta memorarii cat mai trainice a ceea ce au priceput pentru prima data si fac un efort de memorare mai mare fiind nevoiti sa recurga mai des in datele memoriei.

Memoria orbilor dobandeste o semnificatie deosebita in orientarea sptiala, el memoreaza punctele de reper accesibile auzului, chinestezicului, olfactivului, etc.

forum de vizualizare astigmatism produsele îmbunătățesc viziunea

El tine minte numarul pasilor de la un punct de cotitura la altul, P. Villey vorbeste chiar despre o memorie musculara. In experimentele cu privire la memorie, cea vindeca rapid vederea este bine dezvoltata.

Dezvoltarea atentiei Atentia are un rol important in compensarea deficientei vizuale. In lipsa informatiei vizuale creste orientarea atentiei in directia stimulilor tactili kinestezici, auditivi si de alta natura, isi formeaza o atitudine specifica in abateri secundare ale deficienței vizuale cu semnificatia lor semnalizatoare. In orientarea sptiala, obtine performante deosebite in distributia atentiei sesizand cu usurinta neregularitati ale drumului, diverse semnale necesare orientarii, zgomote, pasii pietonilor, etc.

Bine ați venit la Scribd!

In situatia unor trasee necunoscute si dificile, atentia nevazatorului este dificila ducand la oboseala sau chiar viziune îmbunătățită cu coacăz negru. La orbi atentia prezinta unele semne exterioare, cum ar fi: imobilitatea totala in cazul perceperii auditive, miscari strict necesare in timpul lucrului la o masina, in timpul lectiei luand adeseori o postura de panda.

Atentia involuntara depinde la orbi ca si la vazatori de conditii interne interese, tebuinte si externe intensitatea, intermitenta si noutatea stimulilor. Stimulii tactili kinestezici fiind mai uniformi, mai omogeni, reusesc sa trezeasca si sa trezeasca mai greu atentia involuntara. Dezvoltarea imaginatiei Varietatea si complexitatea stimularii pe care le asigura prezenta vederii sunt necesare pentru dezvoltarea imaginatiei. Totusi, pe masura ce experienta perceptiva a nevazatorlui devine mai bogta si mai vie, si cand se dezvolta gandirea si limbajul face posibilai combinarea imaginativa creativa.

Urmari in planul comportamentului socio-afectiv Unele caracterizari ale afectivitatii deficientului, cum ar fi: infantilisminstabilitate emotionala, stari nevrotice, negativismegoism, comportament asocial, fire suspicioasa, agresiva, stare de anxietete etc.

Ațiputeafiinteresat