Epilepsie și tulburări de vedere

GREŞELI DE DIAGNOSTIC ŞI TERAPIE ÎN EPILEPTOLOGIA COPILULUI - SNPCAR

This paper presents the case of a patient diagnosed with focal epilepsy of the right mesial temporal lobe, who subsequently developed psychotic disorder due to a general medical condition with epilepsie și tulburări de vedere implications, treatment noncompliance and difficulties in controlling epileptic seizures.

Keywords temporal lobe epilepsy, psychotic episode, treatment compliance Rezumat În epilepsia de lob temporal, evoluţia bolii neurologice presupune adesea manifestări psihiatrice complexe, atât ca elemente componente ale aurei, cât şi ale unei patologii psihiatrice de sine stătătoare.

Această lucrare prezintă cazul unui pacient diagnosticat cu epilepsie focală de lob temporal mezial drept, care ulterior dezvoltă tulburare psihotică datorată unei condiţii medicale generale, cu implicaţii medico-legale, noncompliantă la tratament şi dificultăţi în controlul crizelor epileptice.

Cuvinte cheie epilepsie de lob temporal tulburare psihotică complianţă la tratament Introducere Asocierea între epilepsie în toate formele ei şi simptome specifice tulburării mintale este bine cunoscută, cu toate că nu este nici în prezent înţeleasă relaţia directă între afectarea neurologică de tip epileptic şi tabloul clinic de tulburare mintală specifică.

Cele mai frecvente probleme sunt reprezentate de: afectarea personalităţii, a cogniţiei, apariţia psihozei şi a tulburărilor de comportament cu agresivitate 1,2,3.

GHID 16/09/ - Portal Legislativ

Asocierea între epilepsia temporală şi tabloul clinic psihotic este frecventă. Simptomele psihotice apar atât preictal, în timpul crizei, cât şi interictal 4,5. Cazul prezentat descrie un tablou complex în care simptomatologia delirant-halucinatorie este predominantă, cu implicaţii majore asupra vieţii pacientului, generând consecinţe sociale, relaţionale şi funcţionale. Prezentare de caz B. Datele de referinţă au fost furnizate la internare de către poliţie, ulterior de către soţie, mamă şi obţinute prin anchetă socială.

Data internării: 25 aprilieora Circumstanţele internării Pacientul a fost adus în regim de urgenţă de către poliţie, familia declarând dispariţia de la domiciliu în dimineaţa zilei precedente internării. Pacientul a fost găsit în afara oraşului, deambulând. Nu s-a putut realiza un dialog coerent cu pacientul la preluare, acesta prezentând stare de agitaţie psihomotorie, incoerenţă, motiv pentru care, după identificare, pacientul a fost transportat în serviciul de urgenţă psihiatric.

Datele de identificare au fost obţinute de poliţie şi furnizate de familie, care s-a prezentat ulterior la camera de gardă a spitalului de psihiatrie.

Internarea s-a făcut în regim nevoluntar, documentele au fost întocmite de poliţie ca urmare a faptului că pacientul a refuzat internarea, ţinându-se cont de statusul mintal al pacientului, de starea de agitaţie psihomotorie, lipsa de cooperare şi de pericolul legat de starea pacientului, incapacitatea lui de a realiza gravitatea situaţiei şi consecinţele acesteia.

Statusul mintal la internare Aspectul general al pacientului era neglijent, dezordonat, cu haine murdare, stare de igienă relativă. Pacientul prezenta hiperprosexie selectivă orientată pe tematică delirantă. Deşi postura şi mersul erau în relaţii normale, mişcările spontane şi la instructaj, la cerere, fiind prezente, acesta prezenta un comportament inadecvat şi mişcări stereotipe, bizare, fără scop.

În timpul examinării, pacientul era hipermetropie bates cooperant, susţinea parţial contactul vizual, cu abilitate de a se epilepsie și tulburări de vedere la interviu fiind alterată.

Din punctul de vedere al limbajului şi al eficienţei discursului, pacientul prezintă comprehensiune alterată, înţelegea cu dificultate întrebările, discursul fiind axat pe tematică delirant-halucinatorie. Discursul s-a stabilit spontan, cu o tonalitate a vocii crescută în momentul în care se aborda tematica delirantă, în cadrul prozolaliei utilizând cuvinte şi fraze care aparţineau vocabularului uzual. De asemenea, erau prezente elemente repetitive pe tematică delirantă.

Numirea de obiecte, culori, praxia de comandă nu s-au putut evalua. În sfera gândirii, fluxul ideativ era încetinit, cu latenţă crescută a răspunsurilor, însă devenea mai accelerat în momentul abordării ideaţiei aparţinând tematicii delirante.

Erau prezente idei delirante sistematizate de influenţă, interpretare, urmărire, micromanice, precum şi fenomene de automatism mintal. În plan perceptiv s-au decelat elemente de productivitate psihosenzorială sub forma halucinaţiilor auditive imperative şi vizuale complexe.

În sfera afectului şi epilepsie și tulburări de vedere dispoziţiei nu se poate evidenţia dispoziţia de fond, aceasta fiind artefactată de o stare de disforie, anxietate psihotică, iritabilitate, irascibilitate, toleranţă scăzută la frustrări, inversiune afectivă faţă de soţie, iar expresivitatea emoţională era redusă, alternând cu stări de exaltare însoţite de râs nemotivat.

Ca urmare a absenţei conştiinţei bolii, abilitatea de a-şi descrie starea, înţelegerea situaţiei, a rolurilor şi a responsabilităţilor sale erau imposibile.

îmbătrânirea vederii

Pacientul prezenta o stare de agitaţie psihomotorie, comportament delirant-halucinator, heteroagresivitate verbală faţă de personalul medical şi faţă de organele de poliţie şi automatism ambulator. La evaluarea cogniţiei s-au decelat hipomnezie de fixare, hipermnezie sectorială de evocare axată pe tematică delirantă. Abilităţile vizuo-spaţiale, abilităţile de construcţie, matematice, scrisul, cititul, funcţionalitatea senzorială fină, stereognozia, grafestezia, discriminarea de puncte, grozia digitală, orientarea stânga-dreapta, funcţiile executive şi abstractizarea nu au putut fi evaluate.

Antecedente heredocolaterale Mama: DZ tip 2, HTA Tatăl: HBV Bunicul patern: suicid prin defenestrare Antecedente personale patologice o internare în secţia neurologie infantilă — la vârsta de 17 ani, diagnostic: epilepsie focală de lob temporal mezial drept. Tratamentul în ambulatoriul de psihiatrie şi neurologie a fost urmat cu intermitenţe. Condiţii de viaţă şi de muncă Pacientul a absolvit studiile universitare înmasteratul fiind absolvit în Tot în a început studiile doctorale pe care încă nu le-a finalizat; din lucrează epilepsie și tulburări de vedere inginer într-o companie multinaţională.

Epilepsie și tulburări de vedere parcursul liceului a avut rezultate foarte bune la învăţătură, fiind atras de ştiinţele exacte, era o persoană sociabilă, având mulţi prieteni. S-a căsătorit îniar în prezent are un copil. Locuieşte cu soţia şi copilul în condiţii corespunzătoare. În au debutat problemele de ordin legal pentru furt şi distrugere a încercat să spargă un magazin, deşi avea asupra lui o sumă mare de bani, fără explicaţie logică, în timpul spargerii suferind o leziune profundă prin tăiere la nivelul antebraţului stâng.

Are repetate plecări neanunţate de la domiciliu, bizare şi nemotivate, fiind găsit de poliţie vagabondând. Toxice Heteroanamneza relevă consum ocazional de alcool, neagă consumul de tutun şi cafea.

hipermetropia este ca

Istoricul afecţiunii neurologice Pacient cunoscut cu antecedente neurologice, cu o internare în secţia de neurologie infantilă la vârsta de 17 ani şi două internări în clinica de neurologie la 19, respectiv 21 de ani, internări care au survenit din cauza faptului că pacientul refuza tratamentul neurologic deoarece îl moleşea, nu îl lăsa să se concentreze şi să înveţe.

Începea să dea din mâini incontrolabil şi, după ce îşi revenea, nu mai ştia unde este sau ce s-a întâmplat. Echipajul de ambulanţă l-a transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Hipermetropie după 50 Judeţean de Urgenţă Sibiu, unde s-a manifestat ciudat, era incoerent şi a avut un raptus de agresivitate faţă de personalul medical, ulterior fiind transferat în serviciul de urgenţă psihiatric.

A rămas internat aproximativ 30 de zile în spitalul de psihiatrie, fiind externat cu tratament la domiciliu. Internarea din s-a realizat tot în regim de urgenţă, fiind adus direct de către poliţie, după ce a fost reţinut lângă un magazin pe care pacientul l-a vandalizat pacientul afirmă că a fost în scop de furt, deşi avea asupra lui o sumă mare de bani, iar intrarea în magazin lângă mese de viziune produs prin spargerea directă a vitrinei, cu pumnul, fapt care i-a provocat o plagă profundă la nivelul antebraţului.

Auzea vocile unor îngeri care erau atât în limba română, cât şi în limba engleză, care l-au făcut să plece de acasă şi epilepsie și tulburări de vedere vagabondeze trei zile, de ce vederea neclară reper şi care l-au îndemnat să fure din acel magazin pentru a da banii unor cerşetori care se aflau în iarba de grâu și viziune străzii.

Afirmă că persoanele pe care le-a întâlnit îi puteau citi gândurile şi că organizaţii secrete îl urmăresc pentru a-i fura secrete de serviciu. Internarea dinla 26 de ani, a fost făcută tot în regim de urgenţă, adus de soţie, pe care spunea că o urăşte şi care a constatat că înainte cu o zi epilepsie și tulburări de vedere venit de la serviciu, s-a închis în cameră, de unde nu a ieşit 24 de ore, şi care a constatat că atât în maşină, cât şi în casă se afla un număr mare de dosare cu documente de la locul de muncă.

Cristina Panea, şi a fost adoptat de Societatea de Neurologie din România în cadrul Adunarii Generale din luna mai a anului

Soţia afirma că vorbeşte singur şi în camera în care s-a închis avea ascunse două cuţite. Nu dormea de aproximativ o săptămână, soţia susţine că de aproximativ 8 luni şi-a întrerupt tratamentul. Între cele trei internări la psihiatrie, pacientul a urmat tratament antipsihotic şi anticonvulsivant, o perioadă scurtă, abandonând tratamentul şi ascunzând acest lucru familiei, aceasta relatând că înaintea fiecărei internări la psihiatrie pacientul era epilepsie și tulburări de vedere stresat atât legat de studii, cât şi de activitatea profesională.

Nu mai ştiu când am plecat de acasă, pentru că nu mă puteam opune dorinţei de a părăsi casa aceea. Nu am spus la nimeni şi m-am ascuns şi de soţia mea. Mi-am făcut bagajele pe ascuns, parcă o forţă din exterior m-a determinat să îmi îndes hainele într-o geantă. Forţa îmi vorbeşte şi îmi spune să mă duc să omor pe cineva şi să distrug lumea asta. Vocea îmi vorbeşte în limba română şi în limba engleză şi îmi spune să merg la o biserică, să îi dau foc şi să mă arunc şi eu în foc.

Voi toţi ştiţi ce gândesc şi vă distraţi pe seama mea. Ştiţi că maşinile alea negre de afară vor să îmi fure secretele de la serviciu din minte şi nu faceţi nimic. Pacientul simte că iese din corpul viziunea bolii karma şi se priveşte din exterior, are senzaţia că ceea ce se întâmplă îi este cunoscut şi s-a întâmplat deja. Afirmă că soţia contribuie la ceea ce i se întâmplă rău epilepsie și tulburări de vedere că o urăşte, prezintă un comportament bizar, râde nemotivat, se enervează şi devine agresiv verbal cu personalul medical când acesta încearcă să realizeze anamneza şi să îi monitorizeze funcţiile vitale.

Prezintă vestimentaţie murdară, dezordonată, plină de noroi şi îi lipseşte un pantof. Examen somatic Stare generală bună, tegumente palide, uscate, excoriaţii la nivelul membrelor inferioare, cicatrice posttraumatică la nivelul feţei anterioare a antebraţului stâng, examenul obiectiv pe aparate şi sisteme relevă relaţii normale. Ritm de fond alfa localizat posterior, modulat în fusuri, blocat la deschiderea ochilor, fără asimetrie interemisferică.

Spontan, se evidenţiază apariţia sporadică a unor vârfuri şi unde ascuţite, moderat hipervoltate, prezente în derivaţiile temporale bilateral. Hiperpneea determină o încetinire difuză a traseului cu apariţia undelor lente şi ascuţite, hipervoltate, generalizate, mai exprimate temporal drept; anomaliile persistă cu amplitudine redusă şi după încetarea hiperpneei.

Probe toxicologice: negative Examen psihologic: QIla proba Raven; cu scăderea eficacităţii funcţiilor cognitive; testul Szondi: trecerea realului spre ireal, reflexul morţii; personalitate dizarmonic structurată, predominant introvertă, tendinţe schizoide şi paranoide, depresie, instabilitate emoţională, impulsivitate. Examenul psihologic nu oferă date legate de personalitate, cogniţie, afectivitate.

Examen neurologic. Dg: Epilepsie focală de lob temporal mezial drept RMN: Fără modificări patologice Diagnostic pozitiv Pe baza anamnezei, a examenului epilepsie și tulburări de vedere şi a examinărilor paraclinice EEG, examen psihologic s-a stabilit diagnosticul de: tulburare psihotică datorată unei condiţii medicale generale; epilepsie focală de lob temporal mezial drept.

Diagnosticul este susţinut de documentarea certă a epilepsiei focale de lob temporal mezial stâng şi de tabloul psihotic, în strânsă legătură cu crizele epileptice. Toate internările precedente la psihiatrie s-au efectuat în regim de urgenţă, postcritic.

GREŞELI DE DIAGNOSTIC ŞI TERAPIE ÎN EPILEPTOLOGIA COPILULUI - SNPCAR

Conform ICD tulburare delirantă organică schizofrenia-like Existenţa unei etiologii organice certe Idei delirante persistente sau recurente idei delirante de influenţă, urmărire şi micromaniace Halucinaţii auditive imperative şi vizuale complexe Tulburări de gândire automatism mintal, citirea gândurilor 6 Conştiinţa bolii prezentă.

Conform DSM IV TR: Tulburare psihotică datorată unei condiţii medicale generale datorată epilepsiei focale de lob temporal mezial drept Halucinaţii sau idei delirante Din istoric, examene somatice şi de laborator se evidenţiază faptul că tulburarea este consecinţa unei condiţii medicale Perturbarea nu se explică mai bine de altă tulburare mintală 7.

cum să îmbunătățim vederea dacă miop

De specificat: cu idei delirante; cu halucinaţii. Diagnosticul pe axe Axa I: tulburare psihotică datorată unei condiţii medicale generale epilepsie focală de lob temporal mezial drept Axa II: - Axa III: Epilepsie focală de lob temporal mezial drept Axa IV: Relaţii dizarmonice cu familia, probleme medico-legale Axa V: GAF 50 Diagnostic diferenţial tulburările psihotice din spectrul schizofreniei: se exclud prin evoluţia bolii fără declin funcţional semnificativ, absenţa simptomelor negative, prezervarea afectivităţii, episoade psihotice rapid responsive la tratament antipsihotic şi antiepileptic; fugă amnestică şi disociaţie: se exclud prin existenţa certificată prin EEG a epilepsiei; tulburări factice şi simulare: excluse prin diagnosticul cert de epilepsie; tulburarea de personalitate epileptoidă şi tulburările de comportament în epilepsie: existenţa simptomelor psihotice care certifică diagnosticul.

Actele medico-legale sunt aparent legate de ictus; manifestările psihice asociate epilepsiei de lob temporal drept manifestări halucinatorii, anxietate, fenomene de deja-vu, jamais-vu, disociere, derealizare sunt excluse prin examinarea EEG şi prin datele obţinute heteroanamnestic referitor la crizele suferite de pacient.

Distribuie pe: Rezumat: Greşelile de diagnostic şi terapie în epileptologia copilului pot fi făcute de către medic sau pot apărea ca rezultat al incapacităţii tehnice. De asemenea, ele pot fi generate de către pacienţi şi părinţii acestora. De aceea, este esenţial pentru medicul care pune diagnosticul, pentru pediatru precum şi pentru epileptolog să cunoască toate greşelile posibile pentru a da un diagnostic corect în cazul epilepsiei la copii şi pentru a prescrie terapia antiepileptică continuă corespunzătoare. Sunt sugerate proceduri şi tehnici variate în scopul reducerii greşelilor de diagnostic în epileptologia copilului.

Tratament Obiectivele terapeutice Profilaxia crizelor şi tratamentul medicamentos se fac prin susţinerea unui stil de viaţă echilibrat, cu evitarea situaţiilor conflictuale, a stresului fizic şi psihic, igiena somnului, evitarea consumului de substanţe neuroexcitante şi administrarea corectă a tratamentului neurologic în ambulatoriu, controlul crizelor, psihoterapie suportivă, prevenirea şi combaterea tulburărilor psihice şi neurologice.

Tratament medicamentos Tratament antipsihotic de faza acută: Risperidonă sol. Tratamentul anticonvulsivant trebuie să ţină cont de forma electroclinică a crizei, de efectele secundare şi de caracterul individual, toleranţa pacientului. De asemenea, sunt importante conştientizarea posibilelor interacţiuni medicamentoase între psihotrope şi antiepileptice şi alegerea medicaţiei în funcţie de aceşti factori. Antiepilepticele cresc metabolizarea psihotropelor, scăzând astfel efectul terapeutic al acestora, tehnica de restaurare a viziunii yoghine sistarea antiepilepticelor poate precipita creşterea nivelului plasmatic al psihotropelor.

Iniţierea tratamentului cu medicaţie psihotropă determină inhibarea competitivă a metabolismului antiepilepticului, cu creşterea nivelului anticonvulsivant şi a efectelor toxice.

Dacă tratamentul de întreţinere neurologic şi psihiatric în contextul unei bune complianţe are efectul scontat, pe termen lung se încearcă scăderea dozelor de antipsihotic în funcţie de răspunsul terapeutic şi menţinerea unei doze minime de anticonvulsivant care să cupeze crizele temporale. Epilepsie și tulburări de vedere ca parte a tratamentului de întreţinere se recomandă la externarea din serviciul psihiatric o internare în clinica de neurologie pentru monitorizarea EEG pe o perioadă mai lungă şi evaluarea statusului neurologic şi a tratamentului antiepileptic.

Psihoterapia presupune măsuri de suport, de creştere a complianţei la tratament şi terapie familială. Măsurile socio-igieno-dietetice şi de adaptare socioprofesională implică bolnavul şi familia acestuia prin evitarea toxicelor, a eforturilor fizice şi psihice mari, evitarea privărilor de somn, orientare profesională şi suport familial. De asemenea, se pot asocia terapii complementare, precum ergoterapie şi terapie prin teatru 8,9. Evoluţia bolii Este strâns legată de colaborarea pacientului cu echipa multidisciplinară formată din psihiatru, neurolog şi psiholog.

Pe termen scurt, evoluţia bolii este favorabilă; sub tratament, crizele epileptice şi tulburările psihice pot fi controlate. Pe termen lung, prognosticul este defavorabil, din cauza lipsei de complianţă la tratament, a prezenţei manifestărilor neurologice şi tulburărilor psihice şi a implicaţiilor medico-legale.

  • Но теперь я убеждена, что наши песни будет слышать лишь планета В сердце кольнуло.
  • Am viziune 1 7
  • Viziunea 2 este ce linie
  • Viziune artificială pentru nevăzători video
  • Responsabil de vedere

În aceste circumstanţe, evoluţia bolii este îndelungată, controlul crizelor şi al tulburărilor psihice realizându-se cu dificultate, deoarece complianţa la tratament a pacientului este redusă.

Prognosticul bolii Factori de prognostic pozitiv: suport sociofamilial, lipsa afectării cognitive şi afective semnificative, funcţionalitatea socioprofesională adecvată; Factori de prognostic negativ: debutul afecţiunii neurologice în adolescenţă, crize epileptice necontrolate terapeutic, lipsa complianţei la tratamentul medicamentos, lipsa conştientizării consecinţelor comportamentale şi a gravităţii acestora, implicaţiile medico-legale.

Discuţie şi particularitatea cazului Din cauza complianţei reduse la tratament, pacientul sistând tratamentul după fiecare episod neurologic sau psihiatric la maxim 6 luni, se încearcă îmbunătăţirea complianţei terapeutice.

Acest lucru se poate efectua prin consiliere, psihoterapie şi minimalizarea efectelor adverse ale terapiei, fie neurologice, fie psihiatrice. În faza de întreţinere a tratamentului farmacologic, dacă răspunsul terapeutic este pozitiv, se încearcă reducerea antipsihoticului până la doza minimă eficientă la care simptomatologia psihotică este absentă şi de asemenea se stabileşte o doză de medicaţie anticonvulsivantă minimă care să asigure controlul crizelor astfel încât se pot obţine efecte adverse minime la terapia medicamentoasă.

Deşi în evoluţia bolii au fost prezente şi antecedente penale pe fondul manifestărilor psihotice, pacientul nu pare a realiza consecinţele sistării tratamentului, acest fapt ridicând discuţii cu privire la capacitatea de conştientizare a gravităţii bolii şi a discernământului, luându-se în considerare şi eventuala încadrare a pacientului în Cod Penal Se ridică întrebarea dacă atenţia trebuie îndreptată spre afecţiunea neurologică sau cea psihiatrică, dat fiind faptul că tulburările psihiatrice sunt ulterioare afectării neurologice.

O problemă de diagnostic diferenţial este legată de manifestările psihice ale epilepsiei focale de lob temporal lateral drept halucinaţii, anxietate, fenomene de deja-vu, epilepsie și tulburări de vedere, disociere, derealizaredar, în cazul pacientului nostru, acesta a fost diagnosticat cu epilepsie focală de lob temporal mezial drept, al cărui tablou clinic nu epilepsie și tulburări de vedere manifestările menţionate anterior 11, Ca urmare a complianţei reduse la tratament, manifestările psihice şi neurologice episodice pot deveni cvasipermanente, din cauza absenţei tratamentului adecvat.

În cazul pacientului vizat se evidenţiază creşterea frecvenţei şi intensităţii automatismelor motorii, a plecărilor intempestive şi intensificarea dromomaniei în ultimii ani. De asemenea, este de remarcat menţinerea capacităţii cognitiv-intelectuale în contrast cu evoluţia fluctuantă a bolii psihice şi neurologice. Faptul că epilepsia a debutat în adolescenţă o epilepsie și tulburări de vedere în secţia de neurologie pediatricăcrizele nu sunt controlate terapeutic, va determina în timp deteriorarea nu doar din cauza fenomenologiei psihotice, ci mai ales a crizelor epileptice repetate.

În administrarea unui tratament adecvat psihotrop şi antiepileptic, trebuie ţinut cont de posibilele interacţiuni medicamentoase care ar putea determina abandon terapeutic prematur. În special la iniţierea tratamentului psihotrop trebuie urmărită interacţiunea psihotrop-antiepileptic psihotropul determina inhibarea competitivă a antiepilepticuluiavând ca rezultat creşterea reacţiilor adverse şi scăderea complianţei.

Este necesară monitorizarea atentă a pacienţilor epileptici cu risc crescut de tulburări psihice. În aceste circumstanţe, evoluţia bolii este îndelungată, controlul crizelor şi al tulburărilor psihice realizându-se cu dificultate, deoarece complianţa la tratament a pacientului este redusă În momentul actual nu sunt clarificate elementele specifice epilepsiei care determină apariţia episoadelor psihotice şi substraturile epilepsiei care pot orienta evoluţia episodului psihotic în legătură cu epilepsia Psychotic illness in patients with epilepsy.

Tulburări psihice în epilepsia de lob temporal

Therapeutic advances in neurological disorders. Toone BK. The psychoses of epilepsy. The prevalence of psychosis in epilepsy; a systematic review and meta-analysis. BMC Psychiatry. Andres MK. Shukla G, Prasad AN. Natural history of temporal lobe epilepsy: antecedents and progression.

Epilepsy research and treatment. World Health Organization. The ICD classification of mental and behavioural disorders: clinical description and diagnostic guidelines. Geneva, WHO, American Psychiatric Association. Diagnostic and statistical manual of epilepsie și tulburări de vedere disorders 4th ed.

Mental and behavioral disorders in temporal lobe epilepsy

Washington, DC, Pathophysiogenesis of mesial temporal lobe epilepsy: is prevention of damage antiepileptogenic?. Current medicinal chemistry.

Sachdev PS. Alternating and postictal psychoses: review and a unifying hypothesis. Schizophrenia Bulletin.

Ațiputeafiinteresat