Viziunea și modul de aflare

ANEXĂ din 5 februarie privind documentul de politici educaționale Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Schimbarea curriculară în context contemporan1.

Left Navigation

Contextul internațional1. Tendințe și provocări globale Tendințe în politicile educaționale Contextul național Finalitățile Curriculumului național2. Viziunea Curriculumului național Valori promovate prin Curriculumul național Finalitățile sistemului educațional Profilurile de formare Principii de politici în domeniul curriculumului Sistemul de competențe promovat în Curriculumul național4.

Competențe generale Competențe specifice Abordări ale competenței în învățământul profesional și tehnic Documente curriculare5. Principii de elaborare a documentelor viziunea și modul de aflare Structura planurilor-cadru de învățământ Aplicarea planului-cadru în unitățile de învățământ Structura programei școlare Spre o viziunea și modul de aflare înțelegere a învățării și a rolului profesorului Evaluarea competențelor ca rezultate ale învățării Resurse educaționale Formarea și managementul resurselor umane9.

Formarea inițială Formarea continuă Profesorul - f actor principal în managementul curriculumului la nivelul școlii Managementul curriculumului la nivelul școlii Schimbarea curriculară.

O abordare din perspectiva politicilor educaționale Ce este schimbarea curriculară? Ciclul schimbării curriculare Analiza critică a sistemului și identificarea problemelor Formularea soluțiilor alternative și decizia de politică curriculară Procesul de dezvoltare sau de revizuire curriculară Implementarea Curriculumului național Monitorizarea implementării curriculumului Evaluarea Curriculumului național.

Decizie privind reluarea ciclului Condiții ale succesului procesului de schimbare curriculară Acest document strategic este unul dintre rezultatele așteptate importante ale proiectului CRED - "Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți", parte integrantă a Strategiei Europa viziunea și modul de aflare, prin Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, fiind cofinanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman POCU Documentul de politici este în acord cu strategiile naționale de referință pentru dezvoltarea educației și asigură un cadru conceptual și procedural care le confirmă relevanța și valoarea constructivă.

Preocupările privind definirea unui cadru conceptual care să orienteze reforma curriculară nu sunt noi în România, iar documentul de față a valorificat contribuții anterioare, în special cele specifice procesului de dezvoltare a noului curriculum în învățământul primar și gimnazial începând cu În egală măsură, activitatea la acest document a valorificat bune practici documentate în proiectarea Curriculumului național, studii și cercetări relevante din domeniul educației.

Adoptarea acestui document strategic promovează un nou Cadru de referință CR al Curriculumului național CNînțeles într-o triplă perspectivă: i ca răspuns sistemic la provocările globale, ii ca reacție la schimbările profunde din societatea românească și iii ca actualizare necesară a precedentului CRdupă mai bine de douăzeci de ani de evoluții, căutări și confirmări.

Abordarea propusă este una sistemică, în care componenta curriculum interacționează și evoluează concomitent cu alte componente ale sistemului de educație, precum formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor învățării, managementul școlar, finanțarea, elaborarea manualelor școlare și a altor resurse de învățare etc.

Documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național ia în considerare și rolul catalizator pe care îl are curriculumul la nivelul unui sistem de educație, prin punerea în evidență a necesității unei perspective sistemice, premisă pentru un cadru autentic de promovare a învățării pe întreg parcursul vieții.

Această abordare are implicații asupra sistemului de competențe propus, asupra mediului de învățare, asupra rezultatelor învățării. Opțiunea Curriculumului național se îndreaptă către o ofertă centrată pe formarea competențelor-cheie necesare unei dezvoltări durabile, promovării mediului antreprenorial și adecvării flexibile la modele culturale viitoare.

Valori personale și cum le putem folosi - RoCoach

Documentul de față propune o perspectivă unitară și actuală în proiectarea și dezvoltarea CN, care să asigure coerența acestuia pe orizontală și pe verticală. Structurat în trei părți, documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național în România reflectă aceste opțiuni. Prima parte prezintă, succint, contextul intern și internațional actual, argumentând nevoia de schimbare la nivelul curriculumului, descrie finalitățile sistemului educațional românesc, definește sistemul competențelor aplicat în arhitectura curriculară și principiile care orientează procesul de elaborare a Curriculumului național.

Partea a doua descrie, sintetic, câteva condiții importante pentru punerea în practică a demersului de implementare a curriculumului școlar, oferind o serie de repere pentru strategiile viitoare din acest domeniu predarea-învățarea, evaluarea rezultatelor școlare, resurse pentru procesul de predare-învățare-evaluare, managementul curriculumului la nivelul școlii, formarea resurselor umane.

Partea finală abordează managementul procesului de schimbare curriculară, cu accent pe motivația și pe condițiile necesare acesteia, pe procesul în sine, pe limitele și constrângerile acestuia, pe actori ai schimbării. Contextul internațional Sistemele de educație contemporane se află sub o presiune din ce în ce mai mare provenită din "provocările globale".

Valori personale și cum le putem folosi

Oportunitățile de cunoaștere și de afirmare personală și socială a individului și dezvoltarea științei și a tehnologiei contrastează cu polarizarea economică, cu neîncrederea și violența, viziunea și modul de aflare perspectiva epuizării resurselor naturale și a schimbării climatice. Acestea se manifestă diferit în zone geografice diverse, de aceea, definirea, impactul și soluțiile identificate trebuie să fie, contextuale.

Tendințe și provocări globale Globalizarea și creșterea interdependențelor în lumea contemporană. Înțeleasă ca fenomen de transformare a lumii într-o unitate, prin creșterea importanței reglementărilor suprastatale, globalizarea este un proces multicauzal care se manifestă în fluxurile de bunuri materiale, spirituale, culturale și de servicii, în transferul de tehnologii, în dinamica forței de muncă.

Pozitive sau negative, efectele globalizării sunt evidente, atât la nivel individual, cât și social. De exemplu, creșterea vitezei de transfer al informațiilor conduce la multiplicarea legăturilor fizice sau virtuale ale fiecăruia cu alți indivizi și comunități din întreaga lume.

Fenomenul globalizării, unanim recunoscut, este un aspect de care trebuie să se țină cont în proiectarea sistemelor educaționale. Avansul tehnologiei și impactul asupra pieței muncii. Avansul tehnologiei are impact asupra roboticii și inteligenței artificiale, bioingineriei, modificărilor genetice etc. Automatizarea, robotizarea, inteligența artificială, lumea virtuală sunt realități contemporane, iar prognozele anunță o creștere a ponderii acestora în următorii ani, cu efecte asupra fiecăruia dintre noi.

Creativitatea, abilitățile antreprenoriale și manageriale, utilizarea responsabilă a tehnologiilor vor deveni constante ale educației secolului al XXI-lea. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației, precum și accesul tot mai larg la instrumentele digitale schimbă fundamental viața de zi cu zi, modelele de relaționare între oameni, cât și caracteristicile pieței muncii.

Volumul uriaș și în continuă creștere al informației, precum și dezvoltarea mijloacelor care permit accesul facil la informație conduc spre dezvoltarea rețelelor sociale.

Ciclul clienților: generarea de experiențe și puncte de contact

Oameni și organizații devin, în mod constant, consumatori și creatori de media, iar nivelul de interconectare generează modele comportamentale greu de anticipat cu puțin timp în urmă.

Viața personală, socială, profesională și piața muncii nu mai pot fi concepute, la începutul mileniului al ii lea, în afara tehnologiei informației, puține fiind domeniile de activitate care nu mai depind de aceasta. Instrumentele digitale de toate felurile sunt și vor fi, într-o măsură din ce în ce mai mare, parte a vieții viziunea și modul de aflare generații, iar școlii îi revine responsabilitatea de a oferi contexte de învățare digitală, având ca rezultat utilizarea, la nivel funcțional, a tehnologiei.

Dezvoltarea durabilă și protejarea mediului.

Ești dependent de sex și ai în gând să-ți înșeli soțul/soția? Află riscurile.

Construirea unei societăți bazate pe accesul egal la sănătate, educație, apă potabilă, nutriție, energie, oportunități economice și de angajare impune o permanentă reevaluare a politicilor în domeniile protecției mediului, a responsabilității sociale, a practicilor economice și de consum.

Transforming our word: the Agenda for Suistenable Developement. Populația lumii este într-o creștere exponențială.

Managementul resurselor umane: 9 modalitati de a mentine implicarea angajatilor

Or, în ritmul actual al consumului, se apreciază că această creștere nu este sustenabilă. Procese conexe, precum îmbătrânirea populației, migrația de exemplu, din rațiuni economice sau de securitateurbanizarea sau obiceiurile de consum ale populației fac să sporească presiunea asupra societății sustenabilitatea sistemelor de asigurări sociale și de sănătate, educație, locuri de muncă etc.

Aceasta este chemată să rezolve situații complexe, precum siguranța alimentară în zonele geografice cu populație în creștere rapidă sau asigurarea unei vieți demne și sigure, incluziunea socială a persoanelor vulnerabile. Word Population Data.

Societățile noastre sunt mobile și tot mai diverse, pe fondul globalizării, al evoluțiilor din domeniul tehnologiei informației și comunicării și, mai ales, al fenomenelor de migrație. Prin educație, de la stadiul de problemă, diversitatea poate fi transformată în avantaj cultural și sursă de valoare adăugată. Respectul pentru diversitate, acceptarea celuilalt, integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale sau a altor categorii sociale aflate în risc de excluziune sunt valori fundamentale adoptate formal la nivelul societății, dar nu pe deplin asumate și interiorizate la nivel de practici și de comportamente.

Tendințe în politicile educaționale Schimbările de mai sus au antrenat și noi modalități de raportare la natura și scopurile educației, din perspectiva beneficiarilor.

Așa cum argumentează A. Schleicher, "[ În acest context, orice schimbare curriculară trebuie să țină seama de dominantele politicilor educaționale manifestate pe plan internațional.

Four-Dimensional Education. Educația pentru toți și pentru fiecare, precum și incluziunea, în sensul ei larg, au devenit componente esențiale ale reformelor educaționale globale, în general, și ale schimbării curriculare, în particular. Premisa de la care se pornește la refacerea vederii prin metoda bates global este aceea că educația de calitate nu poate fi decât una diferențiată și incluzivă.