Tabele rorba pentru teste de vedere

Pitariu - Psihologia Personalului | PDF

Master Reference File constituie "textul sursa" pentni viitoarele versitll1i ale CZU revizuiri, traduceripe orice mediu ~i, fiind 0 editie medie, contine aproximativ Se ~tie ca toate clasele, cu exceptia claselor 0 ~i 1, au fost restructurate in ideea reflectarii evolutiei cuno~tintelor umane.

Pitariu - Psihologia Personalului

Clasificarea zecimala universal a s-a trans format dintr-o schema preponderent enumerativa 1ntr-o schema fatetata. Noilor cuno~tinte, concepte, Ii s-au atribuit noi indici CZU sau a fost 1nJocuit textul fo~tilor indici ori au fost schimbate numerele corespunzatoare unor indici.

Uneori, 1ntreaga clasa a fost restructurata de speciali~ti in domeniu ~i transferata in alta parte a tabelelor. A~a s-a intamplat cu c1asa Integrarea in editia in limba romana a 1nca 4 numere din "Extensions and Corrections" se datoreaza faptului ca 1n Extensiile nr.

Ca ~i editia sursa, editia 1n limba romana va fi publicata 1n 2 parti: Partea I: Tabele sistematice vol. Pastrandu-se aceea~i structura, acesta editie medie internationala a elU in limba romana, atat de a~teptata de c1asificatori, respecta ordinea tabelelor indic i lor auxiliari ~i principali, simbolurile, diviziunile paralele, exemplele, tehnica de evidenticre a indicilor analitici din editia in limba engleza care nu se marcheaza lateral ca, de obicei.

Partea de Introducere a fost tradusa dupa textul englez, dar ~i adaptata. De asemenea, unele exemple au fost inlocuite pentru a fi mai clare utilizatorului roman. Alexandru C. Coordonarea traducerii apartine d-nei Georgeta Clinca.

Din pacate, tradllcerea nll tabele rorba pentru teste de vedere realizat in formatul proprill-zis al MRF a~a indit sa poata fi îmbunătățește vitamina vederii actualizata cu mlllta lI~urinta ~i, ca urmare, textul tiparit nu poate fi insotit, deocamdata, de dischetele cu varianta in limba tabele rorba pentru teste de vedere. Aceste dischete pllteau sa constitllie introducerea pentrll prima data, la nivel national, a utilizarii CZU pe alt mediu, dedit eel tiparit.

Un alt neajuns al acestlli deniers, cu totul laudabil, intreprins de Biblioteea Nationala este lipsa unei colaborari totul despre viziunea vacilor largi, ceea ce ar fi dus la 0 tiparire mai rapida a unui asemenea instrument de lucru.

I Multumim celor care au fikut deosebitlll efort de a pune la dispozitia tabele rorba pentru teste de vedere un instrument profesionist elaborat ~i care raspunde tuturor intereselor de indexare eu ajutorllI indieilor CZU.

Otlet ~i La Fontaine vad In Clasificarea Zecimala 0 taxonomie a cuno~tintelor umane, care ar putea fi exprimata "Intr-un limbaj international acela al numerelor; ei au observat de asemenea ca, datorita extensibilitatii numerelor zecimale, ea poate fi adaptata ~i pentm bibl iografia detaliata.

Ideea a depa~it planu] unei simple traduceri ~i, printr-un numar de inovari radicale, clasificarea pur enumerativa In care toate subiectele avute In vedere sunt listate ~i codificate s-a transfonnat intr-o clasificare care folose~te sintezele adica construie~te numere compuse pentru a desemna subiecte inter-relationate care nu pot fi listate exhaustiv ; au fost identificate diversele relatii posibile dintre subiecte ~i desemnate simboluri pentru a Ie reprezenta.

Aceste principii sintetice au dus la obtinerea unui nivel de detaliere mai mare decM inainte, a unei mai inalte precizii. Istoria CZU 1. Aceasta propunere a fost popularizata de bibliotecarul american Melvil Dewey, la sfar~itul secolului XIX. Dezvoltata ~i folosita la biblioteca Miopie la 6 dioptrii Amherst, Massachusetts, schema lui Dewey a fost publicata Intr-o prima editie, intitulata "Clasificare ~i index de subiecte" Classification and Subject Indexde numai 10 pagini de tabele care contineau diviziuni.

Introducerea indicilor de minim trei cifre ~i a punctului zecimal dupa cele trei cifre a dus la dezvoltarea schemei In editii succesive ~i la raspandirea ei rapida In SUA ~i apoi In alte tari de limba engleza. Schema lui Dewey a jucat un rol important in introducerea unei nonne de cod sistematic pentru indicarea subiectului ca principal a cerinta In aranjarea ~i regasirea documentelor unei bibl ioteci, grupfmd astfel operele cu subiecte similare, tara a se tine cont de semnele care identifica fiecare document.

Sub egida noului Institut International de Bibliografie JIB din Bmxelles, Otlet ~i colaboratorul sau Henry La Fontaine au lucrat la proiectul unui Repertoriu Bibliografic Universal care intentiona sa devina un index de clasificare complet pentru toate infomlatiile publicate. Aceasm editie are, pana in statutul unei versiuni master, pe care se bazeaza versiunile unnatoare, fiind modificata ~i dezvoltata confonn aprobarii amendamentelor cuprinse in diverse suplimente ~i in seria "Extension and Correction to the UDC".

dacă vederea este minus 16 tulburări de vedere cu comotie cerebrală

Deu ts che Gesamtausgabe" reprezinta a treia editie international a a CZU prima in limba gennana publicata intresub ingrijirea lui Carl Walther, cuprinzand aproximativ La cererea acestora, BSI lnstitutul de Standardizare Britanic ~i-a asumat responsabilitatea pentru publicarea CZU ~i, dupa editarea versiunilor corecte ale paqilor existente incontinua oftalmolog bibirevo publice editiile engleze ca BS Dintre editiile internationale complete mai mention am: a cincea in limba francezaa ~asea in limba japonezaa ~aptea in limba spaniol aa noua in limba portugheza etc.

De 0 mare importanta pentru util izator este indexul alfabetic care contine toate conceptele cuprinse in editia medie. Acest index nu folose~te numai pentru a facilita posesorilor de editii medii descoperirea indicelui CZU corect, ci ~i pentru a indica posesorilor de editii complete cel putin drumul spre conceptul mai general, unde vor gasi subdiviziunile dorite. Indexul apare in volum separat, dupa tabela sistematica a unei editii medii.

GHID DE EVALUARE DI5CIPLINA TEHNOLOGIA INFORMATIEI, 51 A COMUNICATIILOR

Edition moyenne internationale" ; Dezimalklassification. International Medium Edition""Classification. Decimale Universelle. Edition moyenne internationale" Liege, ; U. Pentru c1asificare ele raspund unor exigente restranse ~i sunt utile numai pentru micile biblioteci ~i bibliotecile persoanelor particulare.

Mai muIte organisme particulare au folosit extrase din CZU care sunt in mod normal limitate la exigentele editorului ~i a domeniului sau profesional.

Aceste editii nu sunt suficiente pentru 0 c1asificare completa ~i exhaustiva, dar pot fi utilizate cu un mare profit la c1asificarea ~i regasirea documentelor pentru speciali~tii interesati de un anumit domeniu. Din augustamendamente autorizate au aparut in publicatia "Extensions and.

Corrections" Completari ~i modificarieditata la inceput la ~ase luni ~i apoi anual. Prioritatea acestuia a constituit-o crearea unei baze de date de Editiile complete i~i pastreaza valabiJitatea.

restabiliți exercițiile de vedere pentru ochi capul doare prin vedere

CZU a fost tradusa in multe alte lill1bi inca de la primele editii ~i exista ~i acum editii de arimi variate in 23 de limbi a~a cum reiese din Iucrarea "Cercetare bibliografidi a editiilor CZU" FIDHaga, Lazarescu, secretar: ing D. Dragulanescu ~i membrii: ing. Marcel Georgescu, ing.

Luca, ing. Vata~anu : "Clasificarea Zecimahi Universahi". Edipe abreviata romana. FID nr. Popescu ~i Cristina Popescu.

cum să refaci vederea prin gimnastică ce scade viziunea

Este 0 editie mixta, completa pentru clasele Ar~ cca indici, un index alfabetic ~i 0 introducere utila despre metodologia CZU. Caracteristicile CZU 2. Intre celc doua extreme, ce; a "tuturor lucrurilor" ~i cea a "Iucrului singular" sunt clasele obi~nuite, care contin grupe de lucruri inrudite.

Utilizarea prima editie prescurtata in limba romana apare in anul viziunea flăcării lumânării senatura lui D.

Dragulanescu, cu un cuvant inainte a lui F. Donker Duyvis ~i 0 prefata de ing. Avea cca de indici, un index alfabetic ~i bibliografic. A fost publicata sub auspiciile Asociatiei Ingineri]or, existand ~i 0 comisie c.

Clasificarile pot fi, de asemenea, ~tiintifice - sistematizand fenomenele lumii naturale, ca un ajutor la studiul ~i considerarea lor logica sau documentare, ajutand la organizarea documentelor in scopul facilitarii gasirii informatiei.

Clasificarile documentare tind a fi ori de bibliotedi - pentru aranjarea fizica a colectiilor ca atare ~i ca un ghid pentru cuprinderea acestora - ori bibliografice, pentru indexarea ~i descrierea detaliata a documentelor, tara referinta la 0 anumita coleqie. Deseori clasificilrile sunt enumerative Iistand exhaustiv categoriilc in care universul a fost impartit - sau fatetate identificand caracteristicile comune mai multor categorii ~i aranjandu-Ie in liste sau tabele, fiecare reprezenti'md 0 fateta adica totalul conceptelor obtinute prin aplicarea unei anumite caracteristici a diviziunii.

Astfe I, compi Iatorul analizeaza ~i descompune subiectul in elementele fatetele lui componente pentru ca utilizatorul sa Ie recombine sau sa Ie sintetizeze.

Dan Potolea prof. Cadru de referin~ pentru sistemul de evaluare a rezultatelor colare

Clasificarea fatetata se mai nume~te ~i analiticosintetica. CZU a evoluat de la proiectul de dezvoltare a unei clasiflcari enumerative la una fatetata. Clasificarile astfcl impartite nu se exclu~i rcciproc: clasificariJe ~tiintifice pot fi incOllJorate in ceJe documentare de ex. CZU a fost conceputa pentru uz bibl iografic, dar s-a dovedit deosebit de adecvata pentru utilizarea in biblioteca, deseori in versiuni medii sau precurtate. De~i generala, ea s-a dovedit folositoare in colectii ~i servicii speciale.

CZU, ca multe alte scheme generalc, este 0 clasiflcare aspectuala, in care un fenomen este clasificat potrivit contextului sau disciplinei in cadrul direia este analizat astfel indit aspectele sale variate se releva in diferite locuri.

Alte aspecte mai periferice se ana la alte numere. Teoretic, documentele care se refera in general la dirbune, deci posibil la toate aceste aspecte, ar trebui clasificate la toti ace~ti indici.

nu vezi în depărtare viziune topografică

Dar, in practica, se alege un indice general ca local izare principali! De exemplll, cllvantul "revista" poate insemna fie 0 publicatie periodica, fie un spectacol. Dar in CZU, asemenea ambiguitati nu exista, revista ca publicatie fiind indexata laiar revista ca spectacol la In mod similar, "puterea" din matematica este la In toate aceste cazuri ~i altele similare, fiecare indice CZU reprezinta un concept definit cu claritate, ~i nu un cuvant sau 0 expresie al caror sens poate varia in functie de context.

Notatia CZU este capabila sa exprime relaW dintre subiecte, dar principiul de baza al diviziunii este cel ierarhic: cuno~tintele sunt impilrtite in zece mari clase, fiecare clasa este subdivizata in alte zece subclase, fiecare subclasa este subdivizata in continuare.

Cu cat este mai detaliata subclasa, cu atat este mai lung numarul care 0 reprezinta.

Acest lucru este posibil datorita notatiei zecimale. Simbolurile alese pentru notatia CZU sunt independente de limbajul natural ~i universal recunoscute: numere arabe, suplimentate cu cateva semne familiare din matematica ~i punctuatie. Ele sunt nu numai u~or de citit, dar ~i u~or de transcris. Aranjamentul se bazeaza pe sistemul zecimal: fiecare numar este tratat ca 0 fractie zecimala cu zeroul initial omis, ~i aceasta determina ordinea aranjarii.

Dar, pentru u~urinta citirii, indicele CZU este, in mod obi~nuit, punctat dupa fiecare grup de trei cifre.

Astfel, dupa 61 "Medicina" urmeaza subdiviziunile de la la ; dupa "Anatomie" urmeaza subdiviziunile acesteia de la Un avantaj al acestui sistem este ca el poate fi extensibil la infinit, iar cand sunt introduse subdiviziuni noi, nu se produc perturbari ale indicilor deja existenti.

Sunt doua feluri de tabele in CZU: auxiliare ~i principala 2. In CZU, una din aceste mari clase este libera, ~i anume clasa 4 Lingvistidi anulata in anul ~i inclusa in cadrul clasei 8 Literatura.

vederea la ochiul drept s-a deteriorat brusc păducel pentru vedere

CZU cuprinde, prin urmare, urmatoarele clase: Generalit1iti. Organizare etc.

Czu Clasa 1 - 9 Ocr

Psihologie 2 Religie. Teologie 5 Matematica. Stiintele naturii 6 Stiinte aplicate. Tehnic1i 7 Arta. Sport 8 Lingvistica.

paul bragg viziune îmbunătățită viziune și simțire

Literatura 9 Geografie. Istorie Astfel, fiecare tabele rorba pentru teste de vedere aceste mari clase este notata tabele rorba pentru teste de vedere 0 singura cifra araba spre deosebire de Dewey, unde aceste clase sunt notate cu cate trei cifre. Fiecare din aceste zece clase utilizate, practic, doar noua poate fi subdivizata in alte zece clase sau subclase mai restranse sub aspectul continutului cuprins. Acestea reprezinta, deci, concepte cu un grad mai mare de specificitate ~i se vor nota cu numere de lungimi din ce in ce mai mari.

XI De exemplu, clasa 5 este subdivizata in unnatoarele subclase: 50 Generalitati referitoare la ~tiinte1e pure 51 Matematici 52 Astronomie 53 Fizica 54 Chimie. Mineralogie 55 Stiinta pamantului.

  • Cum să aliniați viziunea ambilor ochi
  • Czu Clasa 1 - 9 Ocr | PDF
  • Orice insusirc, proprietate sau trasatura care poate fi urmarita la toato unitatile statistice din pcpulatia investigata sc numcstc coructeristicd statistica.
  • Николь поглядела на своего спутника.
  • Cefalee după operația oculară
  • Viziunea generalului Petrov
  • Test ocular în nakhabino
  • Minerale care afectează vederea

Ațiputeafiinteresat